Stresul vine “la pachet” cu locul de munca

Conform definitiei academice, stresul reprezinta o reactie de tip raspuns pe care organismul o are la diferiti factori de mediu (fizici, chimici, biologici si psihici) care actioneaza in mod direct asupra lui, avand drept scop protectia organismului si adaptarea convenabila la mediu, cu minime efecte nefavorabile pentru organism.

Daca ar fi sa reducem aceasta teorie doar la aspectele privitoare la cadrul de desfasurare a stresului ocupational, respectiv locul de munca, am putea spune ca acesta se manifesta atunci cand angajatul (indiferent de pozitia pe care el o ocupa in companie) este impins sau se forteaza pana la limitele capacitatii sale normale cu care face fata anumitor situatii tensionate. Mult timp s-a crezut faptul ca stresul profesional este caracteristic in special managerilor pentru ca acestia sunt presati de timp, de responsabilitati, de griji (trec dintr-o sedinta intr-alta, au tinte fixate mult prea sus, au multi oameni de gestionat, isi iau masa pe fuga prin salile de sedinte, sunt tot timpul in intalniri urgente etc.). Este adevarat ca managerii sunt supusi unui stres aproape continuu, dar nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca fiecare post dintr-o companie isi are proprii sai agenti de stres.

Din fericire insa, din ce in ce mai multe companii acorda o mai mare atentie in prezent stresului, comparativ cu perioada anterioara. De ce? Pentru ca stresul in randul personalului produce numeroase efecte negative pentru firma: tensiune, randament scazut, lipsa de concentrare, demisii, imbolnaviri, absenteism, violenta etc.

Sursele care declanseaza stresul la locul de munca sunt variate si uneori destul de greu de gestionat. Nu toate persoanele sunt influentate de factori identici, nu toate reactioneaza la fel. Categoric este faptul ca stresul nu este declansat foarte des de problemele externe cu care angajatul se confrunta, ci mai degraba, stresul apare din perceperea modului in care li se poate face fata acestor probleme. Cercetarile confirma insa sase mari categorii de factori de stres:

– locul de munca (cu absolut tot ce implica acesta);

– viata de familie (rude, prieteni);

– casnicia (sau relatiile intime);

– starea financiara;

– problemele legate de locuinta;

– timpul liber.

Insa, din toate acestea, plaja cea mai mare de actiune (mai mult de 50%) ii apartine categoriei “locul de munca”. Pentru a identifica si mai bine aceste surse de stres de la locul de munca, studiile au identificat cinci mari categorii de stres profesional respectiv: rolul pe care persoana respectiva il ocupa in companie, relatiile pe care aceasta le are cu ceilalti angajati, planul de dezvoltare al carierei (cat este de complex, cum se derulaza, care sunt perspectivele etc.), climatul din companie si structura organizatiei si, nu in ultimul rand, interfata munca-famile, respectivbalanta work-life.

Un alt aspect valabil este faptul ca, indiferent din ce categorie face parte sursa de stres, ea nu se manifesta doar in acea categorie, ci migreaza si poate lasa amprente grele in alte categorii. De exemplu, o problema legata de locuinta (sa zicem o inundatie) poate provoca stres si persoana in cauza sa nu se mai poata concentra corespunzator la locul de munca (poate face greseli, sau sa nu mai performeze), sa creeze tensiune in cuplu (a cui este vina, cine repara daunele etc.). La toate acestea se mai adauga, pe principiul bulgarelui de zapada, si alte mici tensiuni, alti factori suplimentari pana cand, incarcatura cu care are de-a face persoana respectiva devine din ce in ce mai greu de suportat, mai greu de depasit, iar problemele de sanatate nu se vor lasa mult timp asteptate.

Unele persoane reusesc sa faca fata cu brio stresului, altele constata faptul ca sunt mai productive daca lucreaza sau actioneaza “sub tensiune”, insa nu trebuie uitat faptul ca din prima secunda in care incetam sa mai facem fata acestei tensiuni care ne mobilizeaza, simptomele de stres isi fac automat aparitia. Dintre cele mai dese simptome semnalate sunt: durerile de cap, indigestia, durerile de spate, pierderea poftei de mancare, ameteli, iritabilitate crescuta, ameteli, pierderi de memorie etc. Acestea sunt primele simptome pe care le putem identifica usor si combate rapid, insa stresul nu actioneaza doar pe perioade scurte, ci isi lasa amprenta in timp. Asa ca, persoanele care traiesc in medii stresante risca sa se imbolnaveasca destul de grav. Printre cele mai dese boli cauzate de stres sunt: ulcerul gastric, bolile sistemului cardiovascular, depresiile etc..

Indiferent in ce categorie se declanseaza sursa de stres, inevitabil ea se va manifesta vizibil si in performanta de la locul de munca (arie in care individul actioneaza cel mai mult pe parcursul unei zile). Atunci cand un individ isi doreste o anumita performanta sau i se impune una, insa conditiile de realizare sunt dure, el intra automat pe un traseu care poate fi tradus astfel: consum mare de energie in vederea obtinerii rezultatelor dorite -> scaderea energiei (oboseala) -> epuizare totala -> probleme de sanatate -> cadere fizica sau psihica.

Majoritatea studiilor releva faptul ca stresul este o reactie personala si in special subiectiva la tensiune, ceea ce inseamna ca stresul depinde in mare masura de perceperea fiecarui individ in parte atat privitor la dimensiunea problemei cu care se confrunta, cat mai ales a capacitatii sale de a-i face fata.

De cele mai multe ori o stare moderata de stres poate creste capacitatea de munca, insa este impetuos necesar ca aceasta stare sa nu se prelungeasca excesiv si sa nu creasca periculos ca intensitate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *