Metoda de audit pentru stresul ocupational

“Stresul” a ramas mult timp pentru specialistii in resurse umane o manifestare desueta, un fel de concept generic sub a carui umbrela destul de cuprinzatoare putem sa totalizam toate supararile, nemultumirile, insatisfactiile angajatilor.

Conceptul are insa o semnificatie coerenta, cu un impact negativ si cu efecte majore la nivelul performantei individuale si organizationale. Recunoasterea acestor efecte a facut ca auditul stresului sa fie acum un serviciu specializat si bine cotat in zona serviciilor de resurse umane, un serviciu care acum isi face din ce in ce mai cunoscuta prezenta si prin companiile din Romania. Ce-i drept, acest “obicei” a fost importat “la pachet” cu politicile generale ale corporatiilor mari (occidentale) care au intrat si pe piata noastra.

Sfera conceptuala a stresului ocupational este usor de intuit, ea se plaseaza in aria conceptuala a presiunilor (multiple, desigur) asupra angajatilor. Presiunea este insa diferita de stres: presiunea are o conotatie pozitiva atat asupra performantei individuale, cat si asupra performantei organizationale. Presiunea ii stimuleaza pe angajati sa avanseze, sa persevereze, este un fenomen pozitiv, sanatos, de dorit si eminamente stimulativ. Atunci insa cand presiunea excede capacitatile de gestionare ale individului, se intra in sfera stresului, care la nivel individual poate avea repercusiuni serioase asupra sanatatii, iar la nivel organizational se soldeaza inevitabil cu absenteism, productivitate scazuta, satisfactie a muncii redusa si fluctuatie de personal.

In acest sens, auditul stresului ocupational este o abordare duala, ce se incadreaza in aria psihologiei sanatatii (health psychology) si a psihologiei industriale/organizationale (industrial/organizational psychology), concentrandu-se atat asupra eficientei si dezvoltarii organizationale, cat si asupra sanatatii fizice si psihice a angajatului.

Stresul ocupational – Sa-l privim ca pe o problema la nivel social

Stresul ocupational apare ca tema recurenta in toate studiile moderne referitoare la calitatea vietii si calitatea muncii, in toate societatile dezvoltate aflate in stadiul de boom al serviciilor.

O pleiada de studii demonstreaza atat amploarea acestei probleme organizationale, cat si faptul ca ea nu este susceptibila a se rezolva de la sine, ci mai degraba se va amplifica in perioada urmatoare.

Problema este atat de severa incat la nivelul Marii Britanii, stresul ocupational genereaza o paguba de aproximativ 7 miliarde de lire sterline anual (The Charted Institute of Personnel Development), iar la nivelul Uniunii Europene nivelul pierderii economice este estimata la o cifra cu pana la de opt ori mai mare.

Stresul ocupational – bumerang pentru organizatie

Stresul ocupational este asadar un punct important in programele de dezvoltare organizationala. Este unul din cele mai importante preocupari, daca nu chiar cea mai importanta preocupare, a angajatilor moderni. In plus, este o manifestare care creste atat ca amploare si intensitate, cat si ca importanta perceputa de comunitatea de business si de angajati deopotriva. In consecinta, nu este de mirare ca in Uniunea Europeana exista presiuni legale pentru a obliga angajatorii sa ia in considerare cat se poate de serios aspectele legate de stresul ocupational in programele lor interne de resurse umane.

In Rominia, din pacate, nu exista inca astfel de presiuni legale, si tot din pacate, sunt putine acele companii care acorda un interes spontan sau acut fata de aceasta problema.

Toate aceste trei presiuni (organizationala, individuala si legala) sunt motive majore care ar putea argumenta pentru adoptarea unor programe formale de audit si tratament al stresului ocupational de catre corporatii.

Din punctul de vedere al organizatiei, analiza cost-beneficiu pentru evaluarea oportunitatii implicarii in programe de control al stresului ocupational este relativ simpla. Costurile stresului ocupational pot fi izolate ca parte din ansamblul costurilor corporatiei cu absenteismul, fluctuatia, lipsa de eficienta si de productivitate, conflictele interpersonale intre membrii organizatiei, conflictele de munca si accidentele de munca.

Stresul ocupational, pe de alta parte, poate avea efecte negative (uneori extrem de grave) si asupra individului, cauzand pe termen lung probleme fizice si psihologice. Printre simptomele fizice care, au demonstrat studiile, pot fi generate de expunerea indelungata la factori de stres, enumeram: tensiunea ridicata, nivel ridicat de colesterol, ulcer gastric, diverse afectiuni cardio-vasculare (culminand cu ateroscleroza si infarct miocardic), precum si comportamente de expunere compulsiva sistematica la stimuli nocivi, precum fumatul excesiv sau consumul excesiv de alcool.

Simptomele psihologice negative asociate stresului ocupational cuprind o scadere a motivatiei, o scadere a stimei de sine, micsorare a increderii in sine, diminuare a satisfactiei muncii si anxietate crescuta.

In mod special la acest capitol exceleaza marea Britanie, care are nu una, ci trei legi care cuprind articole exprese pentru aceasta situatie: Human Rights ActWorking Time Regulations si Fairness at Work.

Singurele presiuni care ar putea asadar sa convinga angajatorii romani sa ia in considerare aceasta variabila importanta sunt responsabilitatea corporatista si considerentele financiare care demonstreaza negru pe alb pierderile banesti asociate nivelurilor mari de stres ocupational.

In Romania auditul de stres este inca timid, practic inexistent si domeniul este mai degraba studiat in sfera academica, decat pus in practica. In general, dar cu prezenta catorva exceptii notabile, psihologia sanatatii nu a patruns inca in sfera organizationala si a resurselor umane, care este in mare parte guvernata in continuare de mercantilism, mecanica Tayloriana si o atitudine capitalista utilitariana (si nu umanista).

ASSET este o metoda de audit a stresului folosita de Robertson-Cooper Ltd., compania care la nivel international are probabil cel mai mare prestigiu in acest domeniu. Robertson-Cooper Ltd compania britanica fondata de prof. Ivan Robertson, PhD si prof. Cary Cooper, PhD, doua mari nume in studiul stresului si-a creat un nume la nivel european pe marginea ASSET (A Short Stress Evaluation Tool), un instrument psihologic omnibus, de 60 de itemi, care analizeaza atat nivelul de stres, cat si stresorii si mecanismele individuale de adaptare ale angajatilor.

Chestionarul functioneaza in trei mari registre:

  1. perceptii ale jobului;
  2. atitudini catre organizatie;
  3. sanatate fizica si psihologica.

Daca doriti sa aflati mai multe despre acest instrument, vizualizati acest link.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>