Munca de acasa – dimensiuni si aspecte legale

Mai nou, in ultima perioada de timp, criza ii indeamna pe manageri sa ia decizii, uneori drastice in ceea ce priveste business-ul lor. Fac referire aici nu neaparat la concedieri sau desfiintari de posturi, ci la reduceri semnificative de costuri. Un angajat care isi “muta” biroul acasa, “costa” mai putin: nu se mai plateste spatiul (care, in unele sedii centrale, este foarte piperat), consumabilele se reduc, intretinerea este mult mai mica, plus ca, in cele mai multe cazuri, se taie si 10-20% din salariu. Desigur, exista o serie de avantaje, dar si dezavantaje in aceasta “strategie”.

Diferenta dintre o persoana care presteaza munca de acasa si cea care munceste la sediul firmei este una foarte mare si extrem de importanta, iar aceasta nu priveste doar tipul de relatie dintre companie si angajat, ci si modul in care individul isi poate gestiona timpul singur.

Care dintre cele doua variante este mai buna? Din punctul cui de vedere? Al angajatului sau al angajatorului?

Din pacate nu se pot da raspunsuri exacte la aceste intrebari si asta pentru ca ambele situatii prezinta o serie de avantaje si dezavantaje pe care doar organizatia sau individul in parte le pot aprecia ca fiindu-le benefice sau nu.

Munca la domiciliu vs. Munca la birou

Din 2003 exista, potrivit Codului Muncii, posibilitatea de a se executa munca la domiciliu. Astfel, un contract de munca cu munca la domiciliu e un tip de contract de munca in cuprinsul caruia clauza referitoare la locul muncii prevede ca salariatul isi indeplineste activitatea, atributiile specifice functiei sale la domiciliul sau.

Potrivit art. 105 din Codul Muncii, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei angajati care indeplinesc, la domiciliul lor, sarcinile si atributiile care apar in fisa lor de post. Este specific pentru acest tip de contract de munca faptul ca salariatul isi stabileste singur programul de munca. Angajatorul, insa, are dreptul, potrivit legii, sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, fiind precizat expres in contractul de munca programul si modalitatea concreta de realizare a controlului.

De stiut este faptul ca salariatii incadrati in munca la domiciliu beneficiaza de egalitate de tratament in raport cu ceilalti salariat ai angajatorului. Prin urmare, posibilitatea executarii muncii la domiciliu este posibila, dar trebuie negociata cu angajatorul si prevazuta in contractul de munca.

Pentru individul care munceste la birou sau cel cu contract de munca (dar care isi poate realiza indatoririle prescrise in fisa postului departe de sediul firmei), ca avantaje apar reducerea timplul alocat deplasarilor si costurilor aferente, flexibilitatea mare a programului de lucru, utilizarea optima a timpului in imbinarea muncii cu viata de familie, cresterea oportunitatilor de angajare, mai ales ale persoanelor cu deficiente, sporirea mobilitatii si marirea avantajele materiale. Pe de alta parte, si firmele au o serie de beneficii, cum ar fi cresterea productivitatii, scaderea considerabila a cheltuielilor, organizarea flexibila a activitatii etc.

Spre deosebire de cel care munceste integral la sediul organizatiei, in acest tip de activitate desfasurata la domiciuliu sau in alt loc, departe de birou, individul beneficieaza de un mod mult mai flexibil de utilizare a timpului si isi poate organiza munca dupa propriile sale reguli in functie de capacitatea sa de a lucra. O problema care se iveste este aceea ca nu in toate cazurile timpul este bine gestionat si atunci apar perioade incomode in care individul este nevoit sa munceasca pentru proiectul respectiv chiar si in week end sau la ore inaintate. Ca dezavantaje al muncii de acasa, pe langa faptul ca apar o serie de dezordini in activitate si introducerea unui stres familial suplimentar, individul este practic izolat, prin disparitia contactului direct cu ceilalti colegi si cu atmosfera de la locul de munca.

Un dezavantaj major pe care si-l asuma organizatia care are angajati care presteaza activitatea acasa sau pe teren este acela al scaderii controlului direct al angajatului. Tocmai din acest motiv angajatorul are dreptul legal de a verifica permanent activitatea salariatului cu munca la domiciliu, insa acest lucru se face doar dupa un progam stabilit de comun acord intre cele doua parti.

De asemenea, foarte multi angajatori prefera sa aibe in cadrul organizatiei lor persoane cu program de lucru integral la birou, nu numai pentru a le controla si supraveghea activitatea permanent, ci si din convingerea ca un astfel de angajat este mult mai motivat si productiv decat unul care lucreaza acasa.

Salariatul care isi desfasoara activitatea integral la birou poate avea insa un program de lucru de tip full sau part-time (el are in aceasta situatie un contact direct cu firma la care lucreaza, cu restul angajatilor si conducerea acesteia). In situatiile in care se poate aplica telemunca, programul devine unul flexibil si se poate plia cu usurinta in functie de indatoririle pe care le are individul de indeplinit.

Contract de munca vs. Contract de cesiune de drepturi de autor

Majoritatea celor care lucreaza de acasa (telemunca) au nu doar contracte de munca, ci si contracte de cesiune de drepturi de autor. In primul rand, diferenta cea mai importanta consta in regimul juridic total diferit aplicabil fiecarui tip de contract. Astfel, unui salariat cu contract de munca i se aplica legislatia muncii, pe cand celui care lucreaza in baza unui contract de cesiune de drepturi de autor i se aplica regulile speciale privind cesiunea drepturilor de autor completate cu o serie de reguli generale de drept civil.

Statutul de angajat cu carte de munca ofera in primul rand securitatea si stabilitatea postului ocupat si de asemenea a salariului, din care i se deduc o serie de taxe si impozite sociale. Pe de alta parte, zilele sau orele de munca sunt de cele mai multe ori fixe. In plus, salariatii nu pot lucra (legal) decat un anumit numar de ore pe zi si zile pe saptamana.

Cedentul de drepturi de autor, in schimb, nu are un contact direct si permanent cu compania, el lucrand pentru diverse proiecte ale acesteia. Pentru ca este angajat doar pentru un proiect, el nu poate munci decat pe perioada derularii acestuia. Nimic nu-i asigura insa continuitatea colaborarii sale cu organizatia care a demarat acel proiect. De asemenea, el primeste „salariul” imediat dupa ce proiectul la care lucreaza este finalizat. Plata acestuia se face fie cu o suma fixa, fie cu un procent sau comision (in functie de cum s-a negociat contractul). Din suma primita se deduc mult mai putine taxe si impozite sociale. In schimb, un avantaj demn de luat in seama este acela ca un cedent de drepturi de autor poate derula in paralel mai multe joburi.

In alegerea unui anumit tip de contract cu firma angajatoare este foarte important sa se inteleaga inca de la inceput diferenta dintre cele doua categorii inainte de a accepta un job sau “schimbarea titulaturii”. Beneficiile, dar si dezavantajele, pot fi astfel calculate si negociate inca de la inceput prin contractul incheiat intre cele doua parti.

2 thoughts on “Munca de acasa – dimensiuni si aspecte legale

  1. Pingback: Munca de acasa – Dimensiuni si aspecte legale | Munca La Domiciliu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *