Vorba dulce – stres reduce

Articol scris de Ovidiu Neagoe si  publicat in BUSINESSWEEK din 24 februarie 2009, pag. 57.

Actuala situatie economica creste gradul de stres al angajatilor. Una dintre solutiile ieftine de combatere a sa este transparenta in interiorul companiei

Este nevoie de un simplu zvon care sa alimenteze cele mai sumbre scenarii perindate in ultima vreme in mintea celor mai multi angajati. Apoi, intreaga oaza de liniste din birou se poate transforma radical in cel mai scurt timp. Treptat se instaleaza stresul. Motivul? Cea mai mare temere a angajatilor in actualul context economic: pierderea locului de munca si dificultatea reangajarii.

Un studiu realizat de site-ul de recrutare Myjob, dat publicitatii saptamana trecuta, arata ca, pentru 49,42% dintre respondenti, principala ingrijorare este dificultatea gasirii unui nou serviciu. “Pierderea locului de munca inseamna pierderea venitului, cu implicatii asupra bunastarii familiei”, spune Razvan Balan, psihoterapeut. “Angajatii ramasi in companie trebuie sa faca fata unui volum suplimentar de munca, pentru a putea acoperi nevoile firmei”. Iar, pentru a duce la bun sfarsit toate sarcinile, angajatii sunt nevoiti sa aloce si mai mult timp activitatii de la birou, ceea ce poate insemna adancirea dezechilibrului dintre viata profesionala si cea personala, precum si aparitia oboselii si, implicit, pierderea concentrarii, factori decisivi in scaderea productivitatii.

Cum de cele mai multe ori conducerea companiilor crede ca stresul la birou are oarecare beneficii, investitiile in masuri de combatere a stresului au fost mereu la coada listei cu prioritati. “Din pacate, in aceasta perioada, majoritatea companiilor si-au redus bugetele, primele «servicii» scoase de pe lista fiind cele care nu sus- tin in mod direct productivitatea”, spune Catalina Cochinescu, consultant in resurse umane la firma de consultanta HR-Romania. Astfel de sedinte si masuri menite sa reduca stresul nu se mai regasesc in actiunile pe care firmele si le-au propus pentru anul in curs.

In schimb, o buna comunicare poate tine loc, cel putin pentru o perioada, masurilor practice de combatere a strestresului, mai spune consultantul HR. Lipsa transparentei fata de angajati, care nu este o noutate pentru marile companii lasa loc interpretarilor, si faciliteaza aparitia zvonurilor, unii dintre cei mai neproductivi factori din randul fortei de munca. Zvonurile referitoare la posibile restructurari pot duce rand pe rand la scaderea eficientei lucrului in echipa, tainuirea sau intarzierea informatiilor, in unele cazuri la pierderea totala a interesului unor angajati, fata de locul de munca, dar intotdeauna alimenteaza instalarea stresului.

Urmarile acestui adevarat flagel al secolului XXI? In plan profesional, stresul se poate manifesta prin suspiciuni la adresa colegilor de serviciu, cu rezultate directe asupra productivitatii, dezvoltarea unui comportament deviant, caracterizat prin agresiuni verbale si chiar fizice, iar in plan personal prin stari de anxietate, tulburari de somn si alimentatie, sau deteriorarea relatiilor familiale, avertizeaza Razvan Balan. {i cum reducerea cheltuielilor pune bete in roate implementarii programelor pentru combaterea stresului si cresterea productivitatii angajatilor, cele mai eficiente masuri de mobilizare a fortei de munca pentru orice tip de organizatie raman comunicarea, si transparenta. “Oamenii vor sa stie ce se intampla in companie, mai ales in ceea ce priveste locul lor de munca si situatia lor financiara”, arata Catalina Cochinescu.

Conexiuni – Premianti la stres

Se spune ca stresul este necesar si uneori chiar benefic in productivitate, cu conditia ca angajatul sa nu fie expus la el in repetate randuri si la intensitati mari. Avand in vedere ca transformarile economice actuale fac din ce in ce mai dificila evitarea pasilor de mai sus, Organizatia Internationala a Muncii a realizat un top al celor mai stresante profesii din lume, cu o ierarhizare pornind de la zece, pana la cifra sase, care reprezinta un nivel mediu de stres. Astfel pe prima pozitie, cei mai stresati angajati sunt minerii (8,3), ei fiind urmati de politisti (7,7), piloti si jurnalisti (7,5). De cealalta parte, cei mai “relaxati”, cu un nivel mediu de stres, sunt asistentii sociali si managerii de resurse umane (6).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *