Balanta work-life

Revenind la o tema draga mine, balanta work-life, readuc in prim plan cateva date statistice obtinute in urma unui studiu efectuat de HR-Romania. Asta nu inainte de a specifica faptul ca, si in aceasta perioada controversata din punct de vedere economic, trebuie sa luam in calcul nivelul la care se inclina talerele acestei balante.

Din pacate, problemele de pe piata, dar si temerea pierderii locului de munca, ii determina pe foarte multi romani sa uite de aspectul “viata privata si timp liber“, in favoarea jobului si a muncii prelungite pana in ore tarzii din noapte. Asta pe fundalul unui comportament predominant workaholic.

Materialul prezentat a fost publicat de Transport Business.

Pentru promovari, pentru bani si ori pentru ca li se impune neoficial, romanii petrec tot mai mult timp la serviciu, in detrimentul vietii de familie.

Rezultatele studiului „Balanta Work-Life”, efectuat de portalul www.hr-romania.ro si facut public la mijlocul lunii ianuarie, arata ca romanii tind sa devina tot mai dependenti de munca. Realizatorii studiului subliniaza ca problema cresterii foarte mare a numarului workaholic-ilor in randul angajatilor moderni a devenit sau, cel putin ar trebui sa devina, o preocupare principala a departamentelor de resurse umane din cadrul companiilor.

Desigur, fiecare angajator isi doreste cat mai multi angajati fideli, productivi, care sa ofere firmei tot ce au ei mai bun. Numai ca o exagerare a acestui comportament devine in timp o problema, trecand cu usurinta pragul fragil dintre eficienta si epuizare”, atentioneaza Catalina Cochinescu, consultant al portalului HR-Romania.

Desi exista tendinta de a se asocia notiunea de „workaholic” cu cea a culturii corporatiste occidentale, rezultatele studiului arata ca dependenta de munca se manifesta mai accentuat in companiile cu actionariat romanesc – 33,49% din cazuri, pe cand in multinationale acest fenomen inregistreaza o pondere de doar 30,14%.

Muncesc pentru promovare

Una dintre concluziile studiului arata ca tendinta catre workaholism creste pe masura ce numarul salariatilor este mai mare. De multe ori, justificarea angajatilor tine de dorinta acestora de a se face remarcati si de a incerca, pe baza muncii lor si a rezultatelor obtinute, sa se diferentieze de ceilalti si sa urce pe scara ierarhica.

Un procent de 79,01% dintre cei care au raspuns chestionarului recunosc faptul ca obisnuiesc sa lucreze peste program.

Cei care au declarat ca obisnuiesc sa lucreze peste program au ca justificare principala volumul prea mare de munca (60,44%).

Vechimea angajatilor dependenti de munca

24% – pana in cinci ani

24% – pana in doi ani

19% – pana intr-un an

16% – pana in sase luni

13% – pana in zece ani

4% – peste zece ani

Acest lucru se produce fie din cauza incarcarii excesive a fisei de post, lucru care ar trebui verificat de catre cei din departamentul de resurse umane, fie din cauza unei deficiente in managementul timpului. Multi romani amana realizarea unor sarcini catre sfarsitul perioadei de lucru, impingand la maximum termenele limita (56,59% – n.r.)”, subliniaza Catalina Cochinescu.

De ce se sta peste program

60,44% – Din cauza volumului prea mare de munca

56,59% – Pentru plata orelor suplimentare

35,16% – Pentru ca „imi place ceea ce fac

28,75% – Munca suplimentara face parte din cultura organizatiei

17,03% – „Nu am de ales. Mi se impune in mod «neoficial» de catre management

13,19% – „Prefer sa muncesc dupa ce majoritatea colegilor pleaca

10,99% – „In felul acesta ma pot face remarcat si am sanse de promovare

3,89% – Pentru a putea duce la bun sfarsit termenele stabilite

3,85% – De teama pierderii locului de munca

2,20% – Alte motive

Aparitia unui dezechilibru puternic al balantei munca/viata privata a fost sesizat de 30,57% dintre respondentii studiului. 65,07% au spus ca percep efectele acestuia numai in anumite perioade. „In unele situatii, acest dezechilibru se instaleaza cand se doreste o schimbare in cariera, fie prin ocuparea unei alte pozitii, ceea ce presupune un efort mai mare din partea angajatului pentru a se acomoda cu noile cerinte, fie prin consolidarea pozitiei, prin obtinerea de rezultate bune si intr-un timp scurt”, afirma Catalina Cochinescu. In aceste perioade, spune specialista in resurse umane, angajatii dornici de succes isi neglijeaza viata privata in favoarea celei profesionale. Un astfel de comportament nu este condamnabil decat atunci cand el devine unul permanent si duce la dezechilibrare.

Business-coach-ul Alin Ghizasan este de parere ca, de cele mai multe ori, nu exista un factor motivator prin plata orelor suplimentare (pentru ca venitul asigurat de ele procentual este mai mic). „Atunci cand nu ai lucruri urgente si lucruri importante pentru tine in activitate ca urmare a unei stabilirii riguroase a timpului, cazi in capcana dependentei de sarcinile urgente si importante ale celorlalti. In acest fel, devii practic doar un executant al sarcinilor pe care le primesti de la ceilalti si iti amani lucrurile tale pentru mai tarziu”, explica Alin Ghizasan.

A trait de un milion de euro sau a trait 70 de ani si a avut trei copii?

Specialista in comunicare si leadership Mihaela Stroe subliniaza importanta echilibrarii dintre viata personala si cea profesionala. „Seneca spunea: «Daca nu stii in ce port vrei sa ancorezi, nici un vant nu iti este prielnic!». Acest lucru inseamna ca atat in viata profesionala, cat si in cea privata, trebuie sa ai un plan bine stabilit de la inceput. Altfel, te poti regasi ca stai peste orele de program la serviciu ori ca iei lucrari de rezolvat acasa”, spune Mihaela Stroe.

Ea recomanda stabilirea prioritatilor foarte clar si in scris, iar apoi planificarea timpului in functie de ele. „Se spune ca «timpul inseamna bani» si foarte mult timp ne-am condus dupa acest slogan. Dar puneti-va intrebarea urmatoare: ce vor spune oamenii cand viata se incheie? A trait de un milion de euro sau a trait 70 de ani si a avut trei copii?”, exemplifica Mihaela Stroe.

Printre primele semnale de alarma care apar atunci cand o persoana este dependenta de munca sunt instalarea stresului si slabirea treptata a starii de sanatate. Doar 6,55% din respondenti sustin ca se simt relaxati dupa ce isi incheie programul de lucru. 74,24% spun ca sunt afectati de stres in functie de anumiti factori, iar 19,21% se considera stresati tot timpul. Efectele se resimt imediat in starea de sanatate: 36,17% dintre cei care se simt in permanenta stresati au suferit in ultimul an de o boala grava cauzata de nivelul ridicat de stres, iar 97,23% dintre cei care se simt stresati in functie de anumiti factori s-au confruntat cu cel putin o boala provocata de stres, in ultimul an.

Din rezultatele studiului a reiesit ca organizatiile nu se implica in cazul imbolnavirii angajatilor. Doar in 16,22% dintre cazuri s-a primit sprijin din partea companiei. Managerul general a fost cel care s-a implicat cel mai des in rezolvarea problemei, numai ca in cazurile semnalate, a fost vorba despre firme mici, unde sefii afla rapid despre problemele de sanatate ale angajatilor. „In companiile cu peste 250 de angajati, managerii departamentelor de resurse umane si sefii directi sunt atenti la problemele de sanatate ale salariatilor. Numai ca si in aceste situatii semnalarea cazurilor de implicare activa a fost una redusa”, precizeaza Catalina Cochinescu.

Timp alocat saptamanal pentru viata privata

0,4% – sub o ora

6% – intre una si cinci ore

11% – intre cinci si zece ore

23% – intre 10 si 20 de ore

60% – peste 20 de ore

One thought on “Balanta work-life

  1. Pingback: Ce inseamna, de fapt, work-life balance? | Cursuri si Certificari

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *